Loteria Romana insulta matematica pe banii nostri (Economie)

In ultimii patru ani, frecventa cistigurilor la 6 din 49 s-a prabusit, contrar legilor statisticii. Desi numarul de variante jucate a ramas constant, cistigatorii sint de cinci ori mai rari decit in perioada 1998-2000. Prin tehnica reportului, Loteria Romana si-a marit cistigurile de 15 ori. Poturi mari au fost "nimeritea" in preajma evenimentelor politice. .

Repartitia pe saptamini a extragerilor cistigatoare, marcate cu verde, si a celor necistigatoare, marcate cu rosu. Se observa o pronuntata schimbare a culorii dominante incepind cu anul 2000 si accentuata in anii urmatori. (Clik pentru zoom)

Luind la puricat arhiva tragerilor Loto 6/49 pe ultimii opt ani, se observa ca la inceputurile acestui joc cei care isi incercau norocul aveau mult mai multa bafta, ei reusind sa ghiceasca cele sase numere norocoase aproape saptaminal. De exemplu, in 1998 au avut loc 51 de extrageri, dintre care jucatorii au ghicit cele sase numere norocoase de 40 de ori. Practic, in 1998, nu a existat luna fara cistigator. Dimpotriva, in lunile iulie, august si noiembrie s-a cistigat saptamina de saptamina. In 1999, din cele 52 de extrageri s-a cistigat la prima categorie de 35 de ori. Si in acest an, in lunile februarie si mai s-a cistigat saptaminal. Incepind cu anul 2000, norocul jucatorilor la 6/49 a inceput sa scada brusc: au avut loc 52 de extrageri, jucatorii reusind sa ghiceasca combinatia norocoasa doar de 14 ori. In 2001, cele sase numere norocoase au fost nimerite doar de cinci ori, de opt ori mai putin decit in 1998. In 2002, combinatia norocoasa a fost ghicita doar de sapte ori, in 2003 a�� doar de sase ori, in 2004 a�� doar de sapte ori, iar in 2005 a�� doar de sase ori.

Cind e report, Loteria inregistreaza cistiguri fabuloase

"Bataia pesteluia" la 6/49 o reprezinta prima categorie, acolo unde jucatorii trebuie sa ghiceasca cele sase numere extrase din urna cu cele 49 de bile. La categoriile a II-a si a III-a se cistiga de fiecare data. Cind cistigul la prima categorie este reportat, numarul jucatorilor din saptamina urmatoare creste, la fel si cel al variantelor si sumelor de bani jucate. La tragerea de la Revelionul trecut, unde s-a pus la bataie un report de aproape cinci milioane de euro, peste doua milioane de romani au jucat in jur de sapte milioane de variante. Incasarile Loteriei Romane au fost de peste 10 milioane de euro numai in acest caz. Potrivit Regulamentului privind organizarea si administrarea jocurilor loto, la capitolul V, art. 23 se precizeaza ca minimum 40% din banii incasati intra in conturile Loteriei, minimum 40% intra in fondul de cistiguri, iar 2% merg catre un fond special al Loteriei. Faptul ca din 52 de extrageri pe an jucatorii ghicesc cele sase norocoase doar de 5-6 ori, restul cistigului fiind reportat, nu poate decit sa bucure conducerea Loteriei Romane, careia ii intra in conturi sume fabuloase.

Conducerea Loteriei, contrazisa de bilantul contabil

"Cotidianula" a intrebat conducerea Loteriei Romane cum explica faptul ca in ultimii ani sansele de cistig ale romanilor la 6/49 au scazut drastic, de opt ori, in contextul in care numarul jucatorilor si al variantelor jucate a fost mai mare in ultimii ani, cind au fost puse in joc premii-record. Iata raspunsul primit de la conducerea Loteriei: "In 1998, se jucau mai multe variante decit in 2005. Astfel ca probabilitatea de a iesi mai des o varianta cistigatoare la categoria I era mult mai marea", ne-a raspuns, prin fax, Adrian Albu, directorul de marketing al Loteriei, care insa nu ne-a oferit si cifre care sa-i sustina afirmatiile.

Pentru a vedea in ce masura pozitia exprimata de conducerea Loteriei se sustine, am recurs la un calcul aproximativ, luind drept referinta anii 1999 si 2004, extremele pentru care am gasit, pe site-ul Ministerului Finantelor, cifre privind veniturile totale ale Loteriei Romane pe anul respectiv. In 1999, la un venit de 273 de miliarde de lei si la un pret al variantei simple de 1.000 de lei, rezulta un numar de 5,2 milioane de variante simple jucate, in medie, pe saptamina. In anul 2004, veniturile au fost de 8.064 de miliarde, iar pretul variantei simple a fost de 30.000 de lei. Rezulta o medie de 5,17 milioane de variante simple jucate pe saptamina, ceea ce contrazice afirmatiile Loteriei.

Asistam asadar la o scadere nesemnificativa a variantelor simple jucate saptaminal, de numai 30.000. In schimb, frecventa cistigurilor a scazut mult mai abrupt: in 1999 s-a cistigat in 35 de saptamini din 52, iar in 2004 doar de sapte ori. Or, jocul a ramas acelasi: se extrag tot 6 bile din 49.

Combinatia necistigatoare se poate afla dinainte

Teoretic, reprezentantii Loteriei Romane pot cunoaste dinaintea extragerii varianta la 6/49 pe care nu a jucat-o nimeni. Toate casele de joc sint computerizate si se inchid, in ziua tragerii, la prinz, la 13.30. Extragerea se transmite seara, la 18.50, inregistrat sau in direct. In cele cinci ore distanta dintre cele doua momente, toate variantele jucate se pot centraliza intr-un computer, caruia apoi sa i se ceara sa gaseasca varianta pe care nu a jucat-o nimeni. Numarul maxim de variante ce pot fi jucate la 6/49 este de 13.984.000. Recordul de variante jucate este de aproximativ sapte milioane, adica jumatate, iar media, asa cum am aratat, putin peste cinci milioane. Prin urmare, o distributie statistica rezonabila recomanda, in cazul unor extrageri lipsite de suspiciuni, ca minimum o treime dintre extrageri sa fie cistigatoare, adica in jur de 17 ori pe an. a��

Loteria ca actor politic

Nu de putine ori, Loteria Romana a fost acuzata ca "organizeazaa" cistigurile in functie de evenimente politice. Patentul pare a fi urmatorul: inainte de alegeri se inregistreaza reporturi fabuloase, astfel incit oamenii sa aiba un motiv in plus sa iasa din case, iar cistigul este atribuit in saptamina imediat urmatoare.

In anul 2004, in vara, au avut loc alegerile locale. In duminica din 6 iunie, Loto 6/49 a pus la bataie o suma ce fusese reportata vreme de 13 saptamini. Nu s-a cistigat la extragerea de alegeri, ci o saptamina mai tirziu, pe 13 iunie.

Pentru alegerile generale din 2004, in duminica din 28 noiembrie, Loteria Romana a facut mare tam-tam pe faptul ca marele cistig la 6/49 nu si-a gasit stapin timp de tot 13 saptamini. Potul s-a dat insa tot duminica urmatoare, pe 5 decembrie.

Un alt episod cetos s-a consumat pe 19 octombrie 2003, in duminica in care romanii au fost chemati la referendumul privind schimbarea Constitutiei. Conform sondajelor comandate de PSD, romanii nu aveau nici un chef sa se prezinte la vot. Se acumulase un report tot de 13 saptamini, insa s-a cistigat pe 12 octombrie, cu exact o saptamina inaintea referendumului. In aceste conditii, Loteria Romana a percutat exemplar si a organizat, intr-un mod cu totul exceptional, unic in istoria institutiei, o tragere speciala pentru care a suplimentat fondurile de cistig cu 38 de miliarde de lei si a pus la bataie 300 de Dacii, in cadrul tombolei nationale "DA pentru Europaa". Asa s-a numit si referendumul.

Incepind cu anul 2001, jumatate din profitul Loteriei Nationale este alocat, potrivit unei hotariri a Guvernului Nastase, companiei nationale de Investitii, pentru finantarea programului "Sali de sporta". Guvernul Tariceanu aloca jumatate din profitul Loteriei pentru Stadionul "Lia Manoliua".

Sursa: Cotidianul

Data: Joi, 19 Ianuarie 2006

Alte stiri

Adama a vândut 65% din prima fază a Evocasa Armonia din Titan Stiri Economice	FujiFilm lansează prima cameră foto 3D Stiri Economice	Loialitatea se prinde greu de angajatii romani Stiri Economice
Dezvoltatorul imobiliar Adama Holding, controlat de fondul american de investiţii Tiger Global Management şi de austriecii de la Immoeast, a anunţat că prima fază a proiectului Evocasa Armonia din Titan a fost v�ndută �n proporţie de 65%, blocul cu 131 de apartamente fiind finalizat �n această lună. Proiectul, localizat pe strada Liviu Rebreanu, este format din trei blocuri de c�te 13 etaje care cuprind apartamente cu una, două, trei camere şi penthouse-uri. ...	Compania japoneză FujiFilm a anunţat lansarea primului aparat foto 3D din lume, care va ajunge pe piaţa europeană cel mai probabil �n această toamnă, la un preţ de aproximativ 600 de euro. Noul dispozitiv lansat de FujiFilm arată ca un apart foto normal, �nsă permite captarea de imagini 3D c�t şi filmarea �n acelaşi format. Vestea �mbucurătoare este că at�t fotografiile, c�t şi filmele, vor putea fi vizionate fără ochelari ...	Un salariat din doi vrea sa-si schimbe locul de munca din motive ce tin atat de nerecunoasterea meritelor cat si de salariu

Digi.Mobil a depăşit un milion Stiri Economice	Poşta Română lansează un parteneriat aerian şi un card de debit Stiri Economice	Jeffrey Franks: sigur voi discuta problema stimulentelor cu noul guvern Stiri Economice
RCS&RDS este mandru de subsidiara sa de telefonie mobila, Digi.Mobil. Acum operatorul are 1,1 milioane de clienti. Cifra poate sa para mare, dar trebuie luat in calcul faptul ca acestia au fost captati din baza de clienti deja existenta a operatorului de telefonie fixa RDS.Tel. Abonamentul la mobil este zero, iar minutele incluse si tarifele sunt comune cu cele din oferta de pe fix. Astfel, ideea de a-ti lua tarifele de fix cu tine si a primi si un telefon mobil pentru asta a ...	Patru aeronave ale Blue Air vor asigura corespondenţa prioritară internă şi externă livrată de Poşta Rom�nă, �n baza unui contract de circa 40 de milioane de euro, cu o valabilitate de trei ani şi jumătate. Compania Poşta Rom�nă �ncepe, săptăm�na aceasta, livrarea corespondenţei prioritare interne şi externe cu ajutorul serviciilor aeriene furnizate de compania Blue Air, c�ştigătorul licitaţiei organizate de operatorul naţional de ...	Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI �n Rom�nia, a declarat că problema stimulentelor pentru bugetari va fi discuată sigur cu noul guvern. „Este o problemă pe care obligatoriu o vom discuta cu viitorul guvern pentru că reprezintă� cu siguranţă o sursă de cheltuieli suplimentare, iar acum trebuie să fie reduse cheltuielile”, a declarat Franks pentru capital.ro. Oficialul Fondului a precizat că „ştie că stimulentele nu au fost cuprinse �n legea ...