Noile etnii ale Bucurestiului cosmopolit (Social)

Cartierele Colentina, Drumul Taberei si 1 Mai sunt zonele preferate de imigranti

„Ni hao", "Salaam Alecum" sau "Iasas" sunt saluturi cu care multi dintre bucuresteni s-au obisnuit. In scara blocului, in autobuz sau la hipermarket, chinezii, arabii, grecii si turcii care s-au stabilit in Capitala sunt prezente care aduc metropolei un aer cosmopolit.

In Bucuresti, locuiesc in prezent aproximativ 20.000 de straini, care s-au grupat pe etnii in diferite cartiere. Chinezii n-au ales intamplator Colentina, asa cum nici arabii nu si-au ales fara noima Drumul Taberei sau zona Pietei 1 Mai. Impactul pe care acesti imigranti il au asupra vecinilor romani se vede atat la nivel cultural, economic, dar mai ales culinar.

Obor, Babilonul Capitalei

Sectorul 2 este ocupat de cei mai multi cetateni straini. Chinezii sunt aproape la orice pas, arabii la fel, iar tabloul este completat si de prezenta turcilor. Acestia din urma s-au stabilit in cartierul Pantelimon, dupa cum spune si presedintele Uniunii Democrate a Tatarilor Turco–Musulmani din Romania, Uteu Caeasedin.

Cartierul Colentina, cu al sau vestit complex comercial "Europa", bate insa recordul la chinezi. Prin troleibuze, prin tramvaie, bucurestenii aproape ca sunt in minoritate. "Am vecini asiatici si sunt foarte O.K.. Cel mai mult ii plac insa pensionarele, care si-au gasit de lucru ca bone in casele chinezilor", spune Alina Anton, o studenta care locuieste in zona Colentina. Majoritatea asiaticilor de aici isi petrec timpul in perimetrul Obor-Voluntari, declarandu-se extrem de devotati afacerilor din "Europa". Mai mult, ei prefera sa mearga la restaurantele din zona si sa-si faca targuielile tot de acolo. "Eu, in Europa, fac afacere, dar placut aici, la Bucuresti, mai ales fetele", spune Giam, care locuieste in zona Teiul Doamnei de aproape doi ani.

Primarul sectorului 2, Neculai Ontanu, are o singura problema cu strainii care locuiesc aici: "Ma deranjeaza ca spun mereu ca nu cunosc limba romana si ca de aceea nu inteleg legile noastre". Edilul vede insa in prezenta chinezilor un lucru benefic, pentru ca vin cu investitii, "si vor sa construiasca aici birouri".

„Bucurestenii de culoare", in Pantelimon

�oseaua Giurgiului si zona Baicului sunt locuri unde bucurestenii intalnesc pe trotuar cele mai multe persoane de culoare. Majoritatea refugiati din Somalia, Nigeria si Eritreea, ei stau in centre speciale. "Cel mai mult imi place sa merg la mall cu fiica mea, unde mancam sarmale", povesteste cu greu in limba engleza Ayan Ahmed (33 de ani), din Somalia, care se declara fun Loredana Groza.

Arabii le-au schimbat romanilor obiceiul culinar

Veniti in Bucuresti ca sa studieze, arabii s-au stabilit in special in cartierele din apropierea complexului studentesc Regie. Singurii care se tin mai la distanta sunt grecii, care, mai instariti, si-au luat case in nordul Capitalei. Drumul Taberei, Crangasi, 1 Mai sau Mosilor sunt zonele unde locuiesc majoritatea arabilor din Bucuresti. Cea mai trainica afacere "la sosea" realizata de un palestinian este hipermarketul de pe bulevardul Ion Mihalache (fostul 1 Mai), unde romanii atrasi de bucataria arabeasca merg sa cumpere ingrediente. "Din ziua in care am incercat mugurii de pin de la «Family», am inceput sa pun condimente orientale la orice mancare", spune Mirela (27 de ani), economist.

Jabel Ahmud, ziarist de origine palestiniana care locuieste in Bucuresti, spune ca arabii au ales sa locuiasca in aceste cartiere din doua motive: pretul rezonabil al chiriei si sociabilitatea zonelor. "Nu avem bani sa stam nici in Centru, dar nici la periferie, asa ca Drumul Taberei, de exemplu, este perfect. Mai ales ca ne place sa locuim in blocuri cu multi oameni, nu in cartiere de case", explica Jabel. El adauga ca obiceiul conationalilor lui de a se reuni in restaurante cu specific arabesc este mai pregnant in perioada Ramadamului. "In postul nostru, ne intalnim numai in localurile traditionale, in "Sahara", "Beirut" sau "Piccolo Mondo", mai spune ziaristul.

�colile pentru copiii imigrantilor, o problema

Amer T. Musler (40 de ani) este director de productie la cel mai cunoscut fast-food din Piata Victoriei. "Pe colegii de munca romani i-am invatat sa faca fursecul asa incat sa nu se faramiteze", se lauda Amer, care a venit in Bucuresti in urma cu opt ani. El a preferat sa-si dea copiii la o scoala araba, pentru ca, daca urmau o scoala in limba romana, ar fi pierdut patru ani de studiu. "Copiii au venit cand erau la clasa a patra si aici ii treceau la a-ntaia si am cautat o scoala unde sa nu piarda nimic", explica Amer. In Bucuresti, exista trei scoli libaneze, una siriana, una palestiniana, una iordaniana si una irakiana.

Parerea sociologului

Mircea Kivu (foto), specialist in sociologie, crede ca Romania europeana este in continuare atractiva pentru emigrantii din tarile mai putin dezvoltate. "Din experienta altor tari care au aderat la Uniunea Europeana, s-a constatat o crestere a comunitatilor existente din spatiul ex-comunitar", explica Kivu. Daca in trecut, sistemul universitar romanesc era principala atractie pentru straini, de data aceasta se pare ca piata muncii este ceea ce ii tenteaza pe cei care vin in Romania. "Cred ca va fi un fel de tara de tranzit. Noi avem mai putine restrictii pentru forta de munca din afara Uniunii Europene, asa ca s-ar putea sa fie o strategie pentru acestia ca sa ajunga ulterior in spatiul statelor membre mai vechi ale UE", a mai precizat sociologul.

Sursa: Adevarul

Data: Joi, 25 Ianuarie 2007

Alte stiri

9,2 miliarde euro � piata constructiilor din Romania Stiri Sociale	Muzeul Brukenthal si Muzeul Satului, printre laureatii premiilor pentru patrimoniu cultural Stiri Sociale	Remiza ungaro-romana Stiri Sociale
� Zona Europei Centrale va atrage in continuare investitii imobiliare datorita deficitului ridicat de locuinte noi. � Suprafata spatiilor comerciale din Romania raportata la numarul de locuitori este printre cele mai mici din regiune. ...	Muzeul Brukenthal din Sibiu si Muzeul Satului din Bucuresti au primit distinctii din partea Ministerului Culturii si Cultelor(MCC) la Gala Premiilor pentru Patrimoniu Cultural, care a avut loc joi, la Cazinoul din Sinaia, si la care a fost prezent si ministrul Adrian Iorgulescu. Muzeul Brukenthal...	Intilnirea artistica TAMper2 de la Sfintu Gheorghe, dintre regizorul ungar Arpad Schilling si Radu Afrim, s-a incheiat "unu la unu".

Furie in numele interesului public Stiri Sociale	MEF refuza a patra oara oferta bancilor la licitatia de titluri de stat Stiri Sociale	Hashim Thaci: "Kosovo merge in directia Uniunii Europene” Stiri Sociale
Florian Bichir: "Lipsa unor reguli clare ale gazetariei provoaca derapaje jurnalistice". Cunoscut pentru atitudinea sa justitiara, Robert Turcescu a difuzat, la Realitatea TV, o convorbire avuta cu Ludovic Orban. Dincolo de cazul in sine, de greselile si minciunile lui Orban, ceea ce a fa...	Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a refuzat plasarea de titluri de stat in cadrul emisiunii de miercuri, motivul invocat fiind randamentele prea mari cerute de cele 12 banci participante la licitatie. Ministerul a respins astfel, pentru a patra oara consecutiv, oferta bancilor. Valoarea e...	Cel mai nou stat de pe harta Europei este partener in procesul de preaderare la UE, declara seful guvernului de la Pristina A facut istorie Hashim Thaci, zis Sarpele, va ramane in istorie ca prim-ministrul independentei Kosovo, incoronand la varsta de 39 de ani o cariera care l-a dus in timp r...