Evaluari eronate la Fondul Proprietatea (Economie)

Patru miliarde de euro! Cinci procente din produsul intern brut al Romaniei, bani adunati intr-un fond de investitii cum nu s-a mai vazut pe la noi. Ce se ascunde, insa, in spatele acestei cifre minunate cu care Fondul Proprietatea (FP) ne ademeneste zi de zi la Realitatea TV, TVR 1 si Antena 3?

La prima vedere, se ascund mici chichite birocratice, scoase in fata in incercarea de a umple o pagina de ziar si, poate, de a crea putina valva. Plus deja celebra replica “ati luat o valoare certa si dati inapoi un bilet la loterie”, pe care am putut-o citi pana acum in toate ziarele.

Raspunsul oficialilor fondului, mereu acelasi: “incercari de discreditare a fondului, din partea celor care vad cat de buna este ideea si sunt interesati ca lucrurile sa mearga prost in economia romaneasca”.

O analiza mai atenta aduce insa in prim-plan si cateva neajunsuri majore, ignorate pana acum. In momentul in care capitalul social a fost anuntat publicului, nimeni nu a avut curiozitatea sa intrebe de ce tocmai patru miliarde de euro. A fost de ajuns sa se afle ca metoda de calcul a avut la baza, in cazul societatilor nelistate, valoarea contabila (mai precis, capitalurile proprii), de cele mai multe ori mai mica decat cea reala, pentru ca lumea sa fie multumita si optimista pentru viitor. Numai ca actiunile din portofoliul fondului provin, in mare parte, de la companii greu de evaluat prin metode atat de simpliste. Asa ca situatiile ciudate nu au intarziat sa apara. Poate cea mai grosolana diferenta intre valoarea reala si cea din scriptele Fondului este in cazul “mandriei socialismului”, combinatul de imbogatire a minereului de fier de la Krivoi Rog. Creanta Romaniei acolo, pe care nu au reusit pana acum sa ia nici un ban mai multe guverne la rand, in ciuda eforturilor sustinute, este evaluata la... 2,18 miliarde RON. Adica 600 de milioane de euro, 15% din activul net total cu care se lauda oficialii Fondului Proprietatea.

“Singurul lucru care ar putea readuce la viata proiectul de la Krivoi Rog este o investitie din domeniul privat”, este de parere Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian. “Pentru ca Romania sa obtina ceva, investitia facuta in toti acesti ani va trebui insa reevaluata. Probabil, se pot obtine cativa centi la dolar, insa e greu de crezut ca va fi cineva dispus sa evalueze ce a mai ramas din echipamentele trimise acolo la o suma atat de mare”, explica el. Particularitatile fiecarei companii si-au pus amprenta asupra valorii rezultate. Astfel, Gerovital Cosmetics a ajuns sa valoreze, in opinia Fondului, mai putin de 3.000 de euro, putand fi cumparata, practic, cu un credit de nevoi personale. Realitatea insa nu e chiar asa.

Exista si companii unde capitalul propriu este negativ, asa cum este cazul Metrorex sau al Societatii de Administrare Active Feroviare. Mecanismul utilizat pentru calculul valorii la care au intrat acele companii in capitalul FP este uluitor: in loc de -14 milioane, respectiv, -13,5 milioane RON, cat era capitalul propriu, au fost incluse la 14 milioane, respectiv 13,5 milioane. Simplu si eficient! Problemele de calcul nu i-au lovit insa doar pe viitorii actionari. Calculul facut, fara a apela la ajutorul unor specialisti in evaluare (mai priceputi si, evident, mai credibili), a pus unele companii la preturi mult sub cele pe care au fost dispusi sa le plateasca investitorii la privatizarea lor. Compania Distrigaz Nord, de exemplu, a fost evaluata in 2004, la privatizare, la 416 milioane de euro de catre Ruhrgas, urmand apoi si o majorare de capital de 179 de milioane de euro. Valoare obtinuta prin metoda Fondului este, insa, de numai 150 de milioane de euro.

Este greu de spus cine se poate considera furat in aceasta afacere, contribuabilii, carora le apartineau activele instrainate la valori mai mult sau mai putin reale, sau actionarii. Un singur lucru este insa cert: valoarea activelor este fie mai mare, fie mai mica, insa in nici un caz patru miliarde de euro.

“Pretul de tranzactionare va tine, intr-un final, de cerere si de oferta, si nu de valoarea intrinseca a fondului”, accentueaza Adrian Crivii.

Ramane de vazut daca investitorii vor fi atat de incantati de Fondul Proprietatea cum cred cei din conducerea acestuia ca vor fi. “E posibil ca investitorii autohtoni sa cumpere actiuni mai usor, insa cei straini se vor concentra asupra informatiilor din prospectul pus la dispozitie de fond”, spune Marius Plugaru, directorul general al companiei de brokeraj Ieba Trust. “Investitorii asteapta, la fel ca noi toti, sa afle care va fi strategia de investitii pe care o va urma fondul, pentru a sti in ce anume investesc”, completeaza el.

La 12 dintre companiile nelistate aflate in portofoliu nu au fost gasite date financiare, pe baza carora sa poata fi calculata o valoare la care ele sa intre in activul net al fondului. Cum se poate ca o entitate atat de importanta, sustinuta inclusiv din zona politicului, sa nu poata afla care este capitalul propriu al unor companii e greu de inteles. Mai ales ca acele companii au avut ca actionar minoritar si statul.

Metoda folosita aici a fost la fel de simpla ca si in cazul firmelor cu capital propriu negativ. Daca nu exista date financiare, nu a fost trecuta nici o valoare. Nu numai la societatile nelistate intalnim asemenea situatii. Cinci dintre emitentii de la Rasdaq la care Fondul Proprietatea a primit prin lege actiuni au fost trecuti tot la valoarea zero, pentru ca pe site-ul bursei nu exista un pret de tranzactionare. In cazul lor existau totusi date financiare pe site-ul Ministerului Finantelor, iar calculul putea fi facut la fel ca si in cazul celorlalte firme.

Nu este decat varful aisbergului. La toate companiile din portofoliu, au fost folosite date aferente anului 2004, deci cu un an mai devreme fata de momentul in care a fost lansat fondul. Iar intr-un an de zile se pot intampla multe lucruri care sa afecteze valoarea unei companii.

Unele dintre acele societati au fost privatizate intre timp, iar asta le-a crescut valoarea, in vreme ce altele au ajuns in pragul falimentului.

In afara vestitului articol care obliga firmele din portofoliu sa intreprinda demersuri pentru listarea la Bursa, mai exista si alte “bube”. Cea mai importanta, probabil, este incalcarea actului constitutiv, mai exact a articolului trei din acesta. Activele din care trebuia sa se constituie capitalul social al fondului erau doar actiunile, listate si nelistate, precum si creanta statului la Krivoi Rog. Calculul a cuprins insa si banii care ar urma sa vina din vanzarea unor pachete de actiuni la BCR, CEC si Romtelecom. Cu alte cuvinte, cele patru miliarde erau trei, pentru ca la aceasta valoare ar fi ramas capitalul social, calculat dupa metoda folosita de Fond, daca eliminam cele trei active cu probleme. In actul constitutiv al Fondului Proprietatea era vorba de o majorare ulterioara a capitalului, pe masura ce banii din acele privatizari se incasau. Mult mai cinstit, daca avem in vedere faptul ca estimarile de pret pentru respectivele pachete de actiuni sunt destul de optimiste, poate chiar prea optimiste.

CEC a fost evaluat (nu se stie dupa ce metode) la aproape 900 de milioane de euro, iar Romtelecom, la mai bine de doua miliarde de euro.

In incercarea de a avea si o confirmare oficiala de la Fond in ceea ce priveste neregula de mai sus, am primit de la directorul de comunicare Cristina Stihi urmatoarea explicatie: “La calculul capitalului social, toate elementele din anexa legii au fost luate in considerare”. Am dedus ca se refera la Anexa Titlului VII al Legii nr. 247/2005, pentru ca legea in sine nu are anexe. Numai ca Anexa contine inclusiv creantele Romaniei catre state exotice precum Mozambic, Guineea, Congo, Somalia sau Tanzania. Pe care, cu siguranta, nu le-a inclus nimeni in calcul pana acum. Asa ca este greu de inteles ceva din acest raspuns.

Intrebarea este daca, in momentul incasarii creantelor, se va mai face vreo majorare de capital, asa cum scrie in hotararea de guvern de infiintare a fondului, sau se va merge mai departe, pe tacute, cum s-a intamplat si pana acum.

Nimic din ceea ce inseamna Fondul Proprietatea nu pare sa mai inspire incredere in aceste zile. Valoarea reala a activului a provocat multe controverse. Daca Maria Theodoru, presedinte APDAS (Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat) este de parere ca “sursele de alimentare ale acestui fond sunt nerealiste”, fostul presedinte, Nicolae Ivan, este si acum convins ca, in ciuda lipsurilor pe care le are, Proprietatea valoreaza cel putin sase miliarde de euro, si nu doar patru, cat este capitalul social.

Era si normal sa apara asemenea dispute, daca ne gandim ca doar aproximativ 25% din valoarea activelor provin de la companii listate la BVB sau Rasdaq, avand preturi relevante. Cele zece procente din Petrom “duc greul” din acest punct de vedere. Daca mai adaugam si cele 230 de milioane de euro ce vor fi incasate din privatizarea BCR, ajungem la concluzia ca doar o treime din activele Fondului Proprietatea sunt evaluate de o maniera credibila (de catre piata), restul fiind mai degraba la voia intamplarii.

Conducerea, extrem de tacuta si de lipsita de transparenta, dar si de initiativa, pana in acest moment, ii pune pe multi pe ganduri. “Managementul a fost depasit de complexitatea operatiunii”, considera Marius Plugaru. “Era bun momentul de fata pentru listare, atat pentru bursa, cat si pentru fond. Din cate se pare insa nimic nu concura spre un rezultat fericit”, adauga el.

Maria Theodoru este mult mai dura. “Sunt toti o apa si-un pamant”, afirma ea, referitor la cei care au conceput acest proiect. “Fondul Proprietatea este facut pentru o gasca de genul celei a domnului Vantu sau al celor concurente. Este facut pentru gasti care au functionat pana acum si care continua sa functioneze. Din punctul nostru de vedere, n-au decat sa isi imparta cum vor actiunile la fond, insa noi nu le vom accepta”, incheie ea.

Analistii raman sceptici

“Managementul a fost depasit de complexitatea operatiunii. Din cate se pare, nimic nu concura spre un rezultat fericit.”

Marius Plugaru,

director general IEBA Trust

Bani pierduti pe drum

Firme falimentare, pachete de actiuni diminuate

Pe ultima suta de metri, mai apar noi obstacole in calea proiectului lansat anul trecut cu surle si trambite.

La inceput, CEC si Romtelecom aveau actiuni incluse in portofoliul gigantului financiar. In decembrie, cand lumea se pregatea de Craciun, a aparut, mai mult pe furis, o ordonanta de urgenta prin care, de la 9,9% din actiunile CEC si 20% din cele ale Romtelecom, s-a ajuns la “procentul de 9,9% din sumele provenite din privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni” si la “procentul de 20% din sumele provenite din privatizarea Societatii Comerciale “Romtelecom” - SA”. Din moment ce se vor privatiza doar 69,9% din CEC si mai putin de jumatate din Romtelecom, e clar ca sumele vor scadea considerabil. La fel si valoarea fondului.

La Alro, de la 18% planuite initial, Fondul Proprietatea nu s-a putut inregistra ca actionar decat cu 10% la Registrul BVB.

Tot la capitolul probleme cu companiile din portofoliu, se pare ca, atunci cand va fi ales, managerul de fond va avea de furca, intre altele, si cu falimentele mai multor companii aflate in portofoliu. Nitrosere Fagaras, FECNE Bucuresti si Comtom Tomesti sunt printre companiile din portofoliul Fondului Proprietatea care au intrat in reorganizare judiciara pana acum.

Nenorocirile nu vin decat in grup, iar acest adevar nu putea sa il ocoleasca pe noul sef al Fondului Proprietatea. Din motive greu de elucidat, ordinul de numire a sa in functia de presedinte nu a aparut inca in Monitorul Oficial, desi a trecut ceva vreme de cand are painea si cutitul in companie. “Daca nu a aparut in Monitorul Oficial, din punctul de vedere al aplicarii lui, el nu exista”, spune Gabriel Biris, avocat Biris & Goran. “Orice ordin al ministrului se publica in Monitorul Oficial, iar prin nepublicarea sa, el nu poate sa produca efecte fata de terti”, explica acesta. O alta ciudatenie este ca, in urma consultarii aplicatiei legislative Indaco Lege 4, am observat ca nici ordinul de numire a fostului presedinte al Fondului, Nicolae Ivan, nu apare nicaieri.

Intre timp, Fondul Proprietatea se lupta din rasputeri sa obtina cat mai multi bani din dividende, neputand face rost din alte parti de numerar. Numai ca, de cele mai multe ori, castig de cauza are politicul, adica Ministerul Economiei si Comertului, fostul proprietar al pachetelor de actiuni pentru care fondul vrea sa primeasca dividende.

Societati nelistate, incluse In capitalul fondului proprietatea (mii ron)

Sursa: Capital

Data: Joi, 27 Iulie 2006

Alte stiri

IBM a �ncheiat un acord cu Samsung şi Chartered Semiconductor Stiri Economice	La Redoute vine în România şi mizează pe vânzări de 2,1 mil euro în 2009 Stiri Economice	LCF Rothschild Group: "Există pericolul apariţiei unor noi bule" Stiri Economice
IBM, Chartered Semiconductor si Samsung Electronics au incheiat o alianta strategica pentru fabricarea de microprocesoare ce folosesc o tehnologie de varf. Cei trei parteneri, care vor colabora si cu germani de la Infineon	Brandul La Redoute isi face intrarea pe piata din Romania si mizeaza pe vanzari de 2,1 milioane de euro in primul an de activitate, conform declaratiei lui Alexandru Diaconu, directorul general AD First Company, importatorul La Redoute pe piata locala. La Redoute, parte a grupului RedCats, foloseste la nivel global trei canale de distributie: vanzarile prin catalog, vanzarile online dar si in magazine proprii. Pe piata locala La Redoute a intrat prin intermediul magazinului online si mizeaza ...	Preşedintele Companiei Financiare Edmond de Rothschild, Michel Cicurel,�consideră�că pericolul apariţiei unor noi bule este �n continuare aproape, mai ales acum, �n contextul �n care economia mondială se află �ntr-un punct foarte delicat. Acesta spune că actuala creştere economică este susţinută de scăderea preţurilor şi susţinerea băncilor şi a economiei de către guverne, precum şi de lichidităţile băncilor centrale. fără această ...

Sixt New Kopel va comercializa maşini second-hand într-o nouă sucursală în Bucureşti Stiri Economice	Tata ar putea injecta până la un miliard de dolari în Jaguar Land Rover Stiri Economice	Primul bilant al pietei de pensii private obligatorii: randamente pozitive, dar contributii inca mici Stiri Economice
Sixt New Kopel Group, companie ce ofera servicii de leasing operational si rent-a-car, a anuntat deschiderea unei noi sucursale in Capitala, in zona Vitan. Aceasta comercializeaza masini second-hand si a necesitat o investitie de catea mii de euro, conform reprezentantilor companiei. “Ne dezvoltam si vom continua sa o facem conform planului de business pe 2009 care implica: o dezvoltare continua a retelei, o crestere a eficientei precum si obtinerea unor conditii mai bune din partea ...	Grupul indian Tata ar putea fi nevoit sa injecteze cel putin un miliard de dolari pentru revitalizarea brandurilor Jaguar si Land Rover, cumparate in cursul acestui an de la Ford Motors.Holdingul care detine pachetele majoritare de actiuni in cadrul grupului Tata, precum si compania Tata Capital ar putea finanta un ajutor financiar pentru Jaguar Land Rover."Vom face tot ce putem pentru a salva aceste operatiuni", a declarat un purtator de cuvant al Tata Motors, citat de Economic Times.Compania ...	Administratorii de fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II) trag linie dupa primul an de activitate: au reusit sa se mentina pe plus, in ciuda problemelor de pe pietele financiare, iar numarul de clienti creste constant. Au insa si o mare dezamagire: inghetarea de catre Guvern a contributiei la 2% din salariul clientilor.