Potrivit dezvaluirilor aparute in presa americana, pentru a justifica crearea unui program de spionare a cetatenilor americani, administratia de la Casa Alba a rastalmacit o lege adoptata la repezeala imediat dupa atentatele de la 11 septembrie. Prevederile legii, intitulate Autorisation to use Military Force, acorda presedintelui Bush dreptul de a cere NSA interceptarea convorbirilor internationale si a corespondentei electronice ale cetatenilor americani. Prin urmare, interceptarile vor continua, a asigurat presedintele SUA, in conferinta de presa de sfarsit de an, intrucat „nu este ilegal si nici nu reprezinta un abuz de putere”.
Programul de interceptari fara mandat judecatoresc a depasit insa granita luptei antiteroriste. Fostul director al NSA (Agentia pentru Securitate Nationala), Michael Hayden, a recunoscut, luni, ca este posibil sa fi fost ascultate convorbirile telefonice ale anumitor persoane care, in realitate, nu aveau legatura cu al-Qaida, relateaza AFP. Declaratia contrazice flagrant afirmatiile presedintelui Bush, care a incercat tot timpul sa acrediteze ideea ca numai cei banuiti de legaturi cu al-Qaida au fost pusi sub observatie. In schimb, generalul Hayden a refuzat, din motive “operationale”, sa spuna cate persoane au fost ascultate si scoase de sub banuiala de apartenenta la al-Qaida. Autorizatiile acordate NSA de administratia de la Casa Alba au pus pe jar Congresul american, care, la sfarsitul saptamanii trecute, a refuzat sa prelungeasca valabilitatea catorva prevederi ale legii antiteroriste Patriot Act. Senatorul democrat John Rockefeller IV, vicepresedintele Comisiei americane de Informatii, a declarat ca, in anul 2003, aflase despre programul de interceptare fara mandat si ca a comunicat printr-o scrisoare Casei Albe ingrijorarea sa fata de aceste practici. „(…) ma simt incapabil de a evalua pe deplin - si cu atat mai putin sa aprob - aceste activitati“, precizase Rockefeller in scrisoare, infirmand, alaturi de alti senatori democrati, teza presedintelui Bush cum ca Congresul american ar fi fost informat in permanenta si ca si-ar fi dat acordul pentru acest program. Sensibilitatea opiniei publice americane fata de spionarea cetatenilor provine inca din timpul administratiei Nixon, cand autoritatile au spionat organizatii care protestau impotriva razboiului sau organizatii pentru apararea drepturilor civile. In prezent, istoria pare sa se repete. Potrivit „New York Times”, o alta agentie de informatii – FBI – exploateaza prerogativele ce i-au fost acordate dupa 2001 (monitorizarea de site-uri Internet, moschei, entitati publice in anchete referitoare la terorism) pentru a spiona diferite organizatii nonguvernamentale, inclusiv Greenpeace sau grupul Catholic Workers. Responsabilii FBI au negat ca ar fi monitorizat activitatile sociale sau politice ale gruparilor si au explicat ca au anchetat strict dovezile privind violentele din cadrul unor proteste publice.
|
EUR 4.2471 
USD 3.2679 
XAU 122.4848 
