Criticile vicepresedintelui SUA la adresa Rusiei au reinviat vechile adversitati.
Relatiile dintre Statele Unite si Rusia au ajuns la un nivel critic dupa ce vicepresedintele american, Dick Cheney, a atacat dur politica Moscovei, discursul rostit de acesta joi la Vilnius fiind considerat de presa rusa drept "inceputul celui de-al doilea razboi rece".
Vorbind in fata liderilor europeni reuniti in capitala lituaniana, Cheney a acuzat guvernul condus de Vladimir Putin de restrangerea, "de o maniera abuziva si deplasata", a libertatilor politice si religioase si de utilizarea resurselor energetice ale Rusiei ca "unelte de intimidare si santaj".
Discursul vicepresedintelui american reprezinta cea mai severa critica lansata pana acum de administratia Bush la adresa Kremlinului si survine intr-un moment in care cele doua tari se situeaza pe pozitii diametral opuse intr-o serie intreaga de probleme, cum ar fi criza iraniana sau relatiile cu noul guvern palestinian, fara a mai pune la socoteala lupta surda pentru a atrage in propria sfera de influenta tarile din spatiul ex-sovietic.
Desi Cheney nu a dat exemple in cuvantarea sa, este evident ca unul dintre motivele de enervare ale americanilor il reprezinta faptul ca Rusia nici macar nu mai face efortul de a incerca sa para cooperanta in problemele de politica internationala. "Alte actiuni ale guvernului rus au fost contraproductive si ar putea incepe sa afecteze relatiile cu alte tari", a avertizat el. Cheney a vorbit, de asemenea, despre actiunile Moscovei vizand subminarea integritatii teritoriale a "unor vecini", referire la situatia din Moldova si Georgia, potrivit unor diplomati americani.
"Nu primim lectii de la americani"
Cuvintele lui Dick Cheney au dezlantuit o furtuna de proteste la Moscova, politicienii rusi apreciind ca "ipocrite" afirmatiile oficialului de la Washington. Presedintele Comisiei parlamentare pentru Comunitatea Statelor Independente, Andrei Kokosin, a declarat ca SUA nu se pot impaca cu faptul ca Rusia isi urmeaza propria politica externa, acuzand Washingtonul de "atitudine imperialista". Valentin Kuptov, membru al Comisiei pentru politica externa din Duma de Stat, a fost si mai direct, afirmand ca America "nu este in pozitia sa dea lectii Rusiei. Mai mult, oricine poate vedea ce face la frontierele noastre", a spus el.
Si la Kremlin, reactiile au fost vehemente, un purtator de cuvant declarand ca nu exista un model "standard" de democratie aplicabil pentru toti.
In mod ironic, criticile americane la adresa Rusiei survin exact in momentul in care responsabilii americani au fost chemati sa dea socoteala in fata Comitetului ONU pentru prevenirea torturii, pentru practicile utilizate in cadrul campaniei antiteroriste, cum ar fi maltratarea prizonierilor si inchisorile secrete ale CIA.
Cortina de Fier, la portile Rusiei
Discursul de la Vilnius marcheaza inceputul unui nou razboi rece, scria ieri cotidianul rus "Kommersant", intr-un articol de prima pagina cu titlul "Dusmanul la porti". "Razboiul rece a reinceput, doar linia frontului este alta", scrie ziarul, care compara discursul demnitarului american cu cel rostit, in urma cu 60 de ani, de Winston Churchill, la Fulton, in care a lansat sintagma "Cortina de fier". "Komsomolskaia Pravda" vorbeste nu de o cortina, ci de "cordonul de securitate" cu care Occidentul a imprejmuit Rusia, marcand pe o harta regimurile neprietenoase instalate la granitele sale, de la tarile baltice pana in Georgia.
Potrivit ziarului, reuniunea de la Vilnius este comparabila cu cea de la Ialta, din 1945, cand s-a desenat harta Europei postbelice. "Ce poate face Rusia? Se pare ca va trebui sa intarim legaturile cu Belarusul si Asia Centrala, precum si sa ne apropiem de China, pentru a contrabalansa puterea Occidentului", opineaza publicatia citata. La randul sau, "Rossiskaia Gazeta" este de parere ca Rusia plateste acum pentru faptul ca nu s-a plecat in fata Washingtonului. "Ni se cere sa renuntam la vederile noastre si sa primim ordine de la cei care stiu mai bine si vor sa hotarasca in locul nostru."
|