• Nominalizarile CNSLR-FRĂȚIA pentru comisie: Ioan Andrei, primul presedinte al CA al SOV Invest, si Vlad Soare, fost presedinte al Grupului Gelsor • Maria Vlas a fost trimisa de CNSLR sa se specializeze in Israel in domeniul pensiilor inca din 1998 • Piata pensiilor private va ajunge la 20 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani.
Oamenii lui Vantu, trimisi de sindicatele lui Liviu Luca in Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private
Sorin Ovidiu Vantu viseaza de un deceniu sa devina jucator pe piata pensiilor private. Explicatia: specialistii estimeaza ca aceasta piata va ajunge la 20 de miliarde de euro in urmatorii zece ani. De curand, CNSLR-Fratia a devenit cheia prin care arhitectii imperiului SOV - Gelsor vor sa „supravegheze” acest sistem. Guvernul, Parlamentul, Presedintia, sindicatele si patronatele au fost solicitate sa-si desemneze cate un reprezentant in Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private. Omul ales de sindicate, la propunerea CNSLR-Fratia, este Vlad Soare, presedinte al Grupului Gelsor intre 1998 si 2000 si, apoi, ultimul presedinte al Consiliului de administratie al Bancorex. Vlad Soare a fost a doua „varianta Gelsor” negociata intre liderii celor cinci confederatii sindicale. Prima fusese Ioan Andrei, primul presedinte al Consiliului de administratie al SOV Invest, actionar la Gelsor SA cu 1,29 miliarde de lei, reprezentantul FPP II Moldova in randul fondatorilor Fondului National de Investitii. Oficial, pe Ioan Andrei l-a propus Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania, dar surse sindicale afirma ca tot CNSLR-Fratia a fost „suportul”. Din punct de vedere financiar, aceasta confederatie este dominata de grupul federatiilor bogate – din industria petroliera, gaze, energie, telecomunicatii – condus de omul de afaceri Liviu Luca. Acesta, in numele Federatiei Sindicatelor Libere din Petrom, a construit un adevarat imperiu financiar, care ingloba zeci de firme, banci, mass-media, avandu-l drept consilier pe Sorin Ovidiu Vantu. CNSLR-Fratia nu este la prima incercare de a introduce un apropiat al lui S.O.Vantu in sistemul pensiilor private. Prin 1998, Maria Vlas se specializa in Israel, membra a unei delegatii oficiale trimise de Ministerul Muncii din Romania sa desluseasca mecanismele sistemelor de pensii. Ajunsese in aceasta delegatie ca reprezentant al CNSLR-Fratia.
Vlad Soare: „Bancorex nu a dat faliment”
Vlad Soare asteapta confirmarea Parlamentului pentru a deveni unul din cei cinci membri ai Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private. Presedintele Casei Nationale de Pensii, institutie care a elaborat proiectele legilor referitoare la pensiile private, a inghitit greu nominalizarea facuta de sindicate. El este convins ca parlamentarii vor respinge candidatura lui Soare, deoarece este incompatibila cu pozitia de membru al comisiei de supraveghere. Conform Legii privind infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, membrii acesteia trebuie sa „aiba onorabilitate” si „sa nu fi facut parte din conducerea unei societati comerciale care, sub orice forma, si-a incetat activitatea si nu si-a respectat obligatiile fata de terti, sau care a fost declarata in stare de faliment”. Chiar in cazul in care parlamentarii vor considera „onorabila” functia de presedinte al Grupului Gelsor, oficialii guvernamentali sustin ca Soare va fi respins deoarece a fost ultimul presedinte al Bancorex inainte de intrarea bancii in administrare speciala. Vlad Soare este insa foarte increzator in sansele sale: „Bancorex nu a avut nici o datorie fata de nimeni. A avut probleme financiare pentru ca nu i s-au platit ei datoriile. Niciodata Bancorex nu a fost in stare de faliment. A fost o banca superexpusa la credite, care au devenite credite neperformante, ele nu au fost returnate de cei care le-au luat, si atunci Bancorex s-a refinantat pe piata monetara la niste dobanzi foarte mari care i-au stricat bilantul. A continuat insa sa functioneze si a fost preluata de alta banca in baza unei hotarari de guvern”, ne-a explicat Soare.
Comisia de supraveghere – singura garantie prevazuta de stat ca fondurile de pensii sa nu aiba soarta FNI
Fondurile private de pensii pot avea un grad mare de risc deoarece investitia contribuabililor se intinde pe cel putin 15 ani. In aceasta perioada oamenii depun bani lunar cu speranta ca la sfarsit ii vor recupera pe toti plus un castig rezultat din profitul obtinut de administratorul fondului care a investit banii depusi. Pentru ca sa nu existe nici o suspiciune privind posibilitatea ca administratorii sa dispara cu banii, in primul proiect de lege se prevedea ca nu pot infiinta fonduri private de pensii decat societatile care au un capital social de cel putin 40 de milioane de dolari, o stacheta peste care escrocii autohtoni nu puteau sa treaca. Acum s-a renuntat la acesta clauza: administratorii fondurilor de pensii private obligatorii pot sa aiba un capital de numai 4 milioane euro, iar cei ai fondurilor de pensii private facultative – 1 milion de euro. Inainte, in proiectele de legi erau garantii privind sumele pe care le vor incasa contribuabilii – cel putin banii depusi actualizati cu inflatia, minus comisionul administratorului, plus 1% din aceasta suma. Acum, Legea pensiilor private facultative nu mai specifica nici o garantie, iar la pensiile private obligatorii s-a scos acel 1% care ar fi putut acoperi comisionul incasat de administrator astfel incat contribuabilul sa-si retraga cel putin toti banii depusi. Tot sistemul de siguranta a pietei pensiilor private se bazeaza acum pe un singur element: buna functionare a Comisiei de Supraveghere. Aceasta stabileste ce firma este suficient de onorabila ca sa poata administra un fond de pensii, aproba schemele de pensii ale fiecarui fond, elaboreaza contractul care se va incheia intre administratorul fondului si contribuabili, supravegheaza cum au fost investiti banii oamenilor, stabileste rentabilitatea investitiei samd. Altfel spus, „dormiti linistiti, comisia lucreaza pentru voi”.
Marius Petcu, liderul CNSLR-Fratia: „Nu stiu ca Soare sa fi avut vreo legatura cu S.O. Vantu”
Liderii Cartel Alfa sustin ca prima „varianta Gelsor” in Comisia de Suparaveghere, Ioan Andrei, a fost retrasa pentru ca au amenintat ca vor face public faptul ca un om al lui Sorin Ovidiu Vantu urmeaza sa se strecoare in sistemul pensiilor private. Ei au sustinut candidatura reprezentantului Blocului National Sindical – un expert fara probleme de imagine, Steluta Enache – dar au avut doua voturi contra trei, asa ca au pierdut. Au acceptat a „doua varianta Gelsor”, Vlad Soare, pentru ca nu li s-a parut asa de rea ca Ioan Andrei. Soare a fost presedinte Gelsor, dar inainte lucrase la Banca Nationala a Romaniei, iar dupa caderea Bancorex a fost consilier guvernamental. Iacob Baciu, liderul Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania, zice ca l-a propus pe Ioan Andrei, dar habar n-are cine este. I l-a propus si lui altcineva, un membru al confederatiei, dar nu-si mai aduce aminte cum il cheama. L-a acceptat pe Vlad Soare in speranta ca CNSLR-Fratia va debloca alegerea reprezentantului sindicatelor in alta structura – Casa Nationala de Pensii. Legea spune ca acesta poate fi desemnat de toate cele cinci confederatii reprezentative numai prin consens, iar liderii CNSLR-Fratia sunt „Gica -contra” de cateva luni. Marius Petcu, liderul CNSLR-Fratia, zice ca nu stie ca Vlad Soare sa fi avut vreo legatura cu Sorin Ovidiu Vantu, a vazut in el doar un specialist. N-are nici o legatura cu Soare, i l-a propus si lui atcineva, membru al confederatiei, dar nu mai tine minte cine.
|
EUR 4.2471 
USD 3.2679 
XAU 122.4848 
