Catedrala Mituirii Neamului (Opinie)

Constructia faraonica aflata in mintile inaltilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane incepe sa capete contur. Catedrala Mintuirii Neamului are tot mai mult o directie si un viitor tot mai limpede. Intrebarea este: are ea si un sens? Sa nu ne grabim sa raspundem afirmativ.

Va fi, probabil, cea mai inalta si mai semeata cladire din tara. Mindra ca brazii, cum se spune: peste 100 de metri. Din virful ei se va vedea tot: si ansamblul, si detaliul, si perspectiva. Pentru romani nu va mai fi nevoie sa mearga la Paris, la Notre-Damme, ca sa spuna: "Bai, fir-as al naibii sa fiu!a". Dupa ce dictatorul cel mare a fugit si a fost omorit, dupa ce dictatorii mici care s-au ivit din mantaua acestuia au fost persuadati cu acel stil caruia pamintenii si pacatosii ii spun "ipocriziea", dar care e, in fond, o formula subtila de diplomatie pusa in slujba ingerilor si a lui Dumnezeu, dupa multe lupte - unele tacute, altele de gherila, altele, mai putine, e drept, fatise -, dupa toate acestea, se apropie deznodamintul. Catedrala Mintuirii Neamului, se spune, va semana cu Mitropolia din Tirgoviste, va fi cocheta deci, dar mult mai impunatoare. Esential insa: va fi.

La ce bun? De ce e nevoie de o asemenea Catedrala? Se pot da multe raspunsuri. Unele, cuminti si pioase, de acest gen: e nevoie de Catedrala Mintuirii Neamului pentru ca Biserica Ortodoxa Romana sa faca, in sfirsit, dovada fortei sale angajate in slujba Binelui. Pentru ca BOR sa lase realmente ceva in urma pentru secole de acum inainte. Se poate ramine aici, la aceste raspunsuri si ne putem imbata mintea cu mireasma lor plina de promisiuni. Luciditatea insa ne provoaca sa mergem mai departe. Asadar, inca o data: cine are nevoie de Catedrala Mintuirii Neamului?

Mai intii un mic, dar deloc intimplator ocol. Desi ramine institutia in care, conform sondajelor, romanii investesc cea mai mare incredere, dupa 1989, la nivelul gesturilor cu rezonanta publica, e mai evident decit orice altceva ca Biserica si-a aratat cu precadere interesul fata de privilegiile pe care le-a avut cindva. Pe de alta parte, desi teoretic un indemn esential pentru un bun crestin este sa iti iubesti aproapele, nu se poate spune ca liderii spirituali ortodocsi s-au inghesuit sa il puna in practica. Punind in paranteza exceptiile (desi, mai ales ele merita de fiecare data sa fie scoase in fata), se poate argumenta ca, intre confesiunile religioase din Romania, "paturaa" ortodoxa e printre cele mai lenese fata de implicarea comunitara. Nu e impropriu sa spunem ca preotii ortodocsi isi cunosc "clientiia" - enoriasi mai ales atunci cind trebuie sa le ceara acestora bani si nici ca, in ciuda increderii imense in aceasta institutie, persista ideea ca BOR e, in multe cazuri, o stafie care iese in public, mai ales pentru a preamari un conducator politic. De altfel, e extrem de interesanta "politicaa" liderilor - locali, regionali sau centrali - ai BOR: cind politica face rau - si, inclusiv in postcomunism, au fost multe asemenea cazuri, ca sa nu mai vorbim despre comunism -, acestia devin brusc apolitici si spun ca ei nu se baga, pentru ca Biserica e deasupra statului; pe de alta parte, cind politicienii ofera privilegii clientilor din biserici, preotii se implica adinc si le sfintesc binefacatorilor lor nu numai augusta persoana, dar si Mercedesurile din dotare.

Mai sint si alte detalii importante pe care, ca din intimplare si mai cu seama, pentru a nu stirni tensiuni care ar putea fi benefice pentru ideea de religie in Romania, dar foarte inconfortabile pentru multi conducatori ortodocsi, BOR le evita. Nu cu gratie, ci cu incapatinare, fiindca, de pilda, nici nu poate fi vorba despre gratie in chestiunea colaborationismului strins cu Securitatea si, in general, a obedientei majoritatii preotilor ortodocsi in comunism. In fine! Ocolul acesta nu e pe linga tema: intrebarea - la ce bun Catedrala? - e si mai tare sustinut de el. Reformulind: in conditiile in care pentru BOR si pentru liderii acesteia mesajele de solidaritate sint exceptionale si se produc in situatii exceptionale, nu normale, pentru situatii normale, nu cumva Catedrala Mintuirii Neamului e, in fond, un gest de mituire a neamului? Nu e, mai degraba, o modalitatea de a "cumparaa" indulgente? De ce BOR vrea, ca si comunistii, mintuirea neamului, a unei entitati supraindividuale, si ignora omul, oamenii? Sa inventariem doar unul dintre posibilele raspunsuri, adevarate si amare. Catedrala Mintuirii Neamului e expresia unui esec, nu a unui succes: e mai usor sa cladesti un simbol decit o comunitate vie. Un simbol care seamana mult - ca poveste de intemeiere - cu oribila si la fel de costisitoarea Casa a Poporului. Un fel de teapa monumentala - ca si aceea a lui Ghildus -, construita in numele unei politici de incordare a muschilor ortodocsi, in care adevarul despre ortodoxia romana este intepat, ocolit, partial anulat.

P.S. Securistul sef al Garzii de Mediu, Silvian Ionescu, cere conducatorilor cultelor religioase sa se roage si sa ii convinga pe enoriasi sa pastreze un mediu curat. Poate fi si o sarcina pe linie ierarhica in lumea celor care au avut sau inca mai au epoleti, nu? a��

Sursa: Cotidianul

Data: Miercuri, 22 Februarie 2006

Alte stiri

Warning: mysql_connect() [function.mysql-connect]: Access denied for user 'presaez_sebby'@'localhost' (using password: YES) in /home/presaez/public_html/stire.inc.php on line 64
Access denied for user 'presaez_sebby'@'localhost' (using password: YES)