Banca Nationala ne pregateste pentru ratarea tintei de inflatie (Economie)

In ciuda unei inflatii de 1% in ianuarie, BNR nu-si modifica obiectivele.

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, anticipeaza ratarea tintei de inflatie si in acest an. Pentru 2006, BNR preconiza la inceputul lui ianuarie o inflatie de 5%, cu un interval de variatie de plus/minus un procent.

Insa ieri, intr-o conferinta de presa, Isarescu a declarat ca la sfarsitul anului se asteapta la o depasire de pana la 0,5 a intervalului de variatie. Asta inseamna ca inflatia s-ar putea situa undeva la 6,5 procente la sfarsitul lui 2006. In ciuda acestui fapt, Banca Nationala a Romaniei a decis sa nu modifice tinta de inflatie pentru acest an.

Frica de inflatie, mare

Decizia de a nu modifica tinta de inflatie chiar si in aceste conditii are la baza o serie de motive foarte serioase. In primul rand, revizuirea ascendenta a tintei ar implica o corectie in acelasi sens a anticipatiilor inflationiste.

Decizia de a nu modifica tinta de inflatie chiar si in aceste conditii are la baza o serie de motive foarte serioase. In primul rand, revizuirea ascendenta a tintei ar implica o corectie in acelasi sens a anticipatiilor inflationiste.

Pericolul este ca o astfel de revizuire sa duca la o inflatie efectiva chiar mai mare de 6,5 procente deoarece economia ar primi un semnal ca politica de tintire a inflatiei se relaxeaza. "Sub nicio forma nu relaxam politicile monetare", a declarat Mugur Isarescu. In al doilea rand, in opinia BNR, abaterea este temporara si nu afecteaza traiectoria de dezinflatie pe termen mediu.

Mai exact conducerea BNR spera ca inflatia sa reintre in intervalul de variatie preconizat la inceputul anului 2007. Acest lucru ar permite atingerea unei inflatii de 4a la sfarsitul anului urmator.

"Mentinerea tintelor pentru 2006 si 2007 nu este chiar ce ne-am dorit, dar este un rau mai mic decat modificarea lor", a adaugat Isarescu.

Lupta cu consumul

Principala provocare a BNR este reducerea cererii agregate. Daca asupa preturilor administrate, preturi care au cea mai mare influenta in inflatie, banca nu are control, in schimb BNR poate reduce decalajul dintre cerere si oferta.

Principala provocare a BNR este reducerea cererii agregate. Daca asupa preturilor administrate, preturi care au cea mai mare influenta in inflatie, banca nu are control, in schimb BNR poate reduce decalajul dintre cerere si oferta.

De fapt, aceasta este problema economiei romanesti, faptul ca oferta nu tine pasul cu cererea, si asta duce la inflamarea preturilor.

BNR a decis cresterea ratei dobanzii de politica monetara de la 7,5a la 8a si, mult mai important, majorarea nivelului rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de la 35 la 40 de procente.

Asta inseamna ca pentru fiecare 100 de dolari sau euro pe care o banca ii primeste sub forma de depozit, trebuie sa depuna 40 la Banca Nationala. Daca aceste masuri nu vor da roade, BNR este dispusa sa lupte cu apetitul romanilor pentru consum si sa creasca dobanzile la credite.

BNR isi asuma esecul

Dupa cum se stie, nici anul trecut inflatia nu a respectat previziunile optimiste ale Bancii Nationale. Astfel, la sfarsitul lui 2005 s-a inregistrat o inflatie de 8,6 la suta, cu 0,1a peste maximumul preconizat de expertii BNR. "Principala vina ne apartine", a afirmat Isarescu, "deoarece nu am anticipat corect efectul preturilor administrate asupra inflatiei, cu toate ca am stiut de majorarile de preturi din timp".

Majorarile preturilor la gaze, petrol si utilitati sunt considerate vinovate pentru ratarea tintei in 2005.

Pentru 2006, o inflatie de 6,5a pare mult mai apropiata de realitate, acest nivel fiind cel preconizat si de expertii Fondului Monetar International.

Prin mentinerea neschimbata a tintei de inflatie la 5a pentru 2006, plus sau minus un procent, Banca Nationala incearca, mai degraba, sa dea un semnal ca procesul de dezinflatie va continua si ca politicile monetare vor fi in continuare restrictive.

Sursa: Evenimentul Zilei

Data: Joi, 16 Februarie 2006

Alte stiri

3,80 lei pentru un dolar Stiri Economice	BPI vrea Millennium bcp Stiri Economice	Kingston a lansat un stick USB de 256 GB Stiri Economice
Cifra de mai sus arată ca un curs de schimb de la aeroport, c�nd nu ai ce face şi �ţi sacrifici primii 200-300 de dolari pentru un drum cu taxiul spre centrul capitalei, dacă nu ştii cu ce firmă să mergi. 3,80 este şi un obiectiv calculat pentru USD/RON �ntr-un interval de şase-opt luni de zile. Pentru cei neiniţiaţi �n analiza tehnică, sună alarmist şi foarte exotic, dar la fel arăta şi �n iulie 2008, la 2,25, urc�nd, astăzi, p�nă la ...	PROPUNERE Banca portugheza BPI a propus o fuziune cu concurentul Millennium bcp	Compania Kingston Technology, liderul mondial independent �n produse de memorie, a lansat, astăzi, primul dispozitiv de stocare USB din lume cu o capacitate de 256 GB.� Botezat Kingston DataTraveler 300 (DT300), dispozitivul poate stoca 51.000 de imagini, 54 de DVD-uri sau 365 de CD-uri. De asemenea, DT300 garantează rate de transfer rapide şi oferă�opţiunea de a proteja cu parolă datele personale. Dispozitivul� poate fi folosit de� utilizatorii de netbook-uri ...

PAID cauta angajati pentru asigurarea obligatorie a caselor Stiri Economice	Cuprom explica de ce a abandonat privatizarea RTB Bor Stiri Economice	Țara care şi-a ales ca preşedinte un mogul Stiri Economice
Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), compania care va vinde politele de asigurare obligatorie a locuintelor, a inceput deja sa recruteze angajati, fiind in cautare de specialisti in asigurari, in IT si economisti.	Producatorul roman de cupru si-a motivat abandonarea achizitiei de 400 de milioane a companiei RTB Bor acuzand opozitia continua a sindicatelor sarbe si cea a autoritatilor locale, precum si discrepantele majore dintre patrimoniul	Magnatul media Sebastian Pinera a c�ştigat alegerile prezidenţiale din Chile, devenind primul lider conservator al statului, ales �n mod democratic, din ultimii 52 de ani. Scrutinul care l-a desemnat c�ştigător pe Pinera cu un procent de 52% din voturi, a pus capăt unei lungi ere de putere de centru-st�nga. Pinera este un ecoomist şcolit la Harvard University şi�profesor universitar de economie, iar �n campania electorală a promis că va ...